2 noiembrie 2017

Hotarele Turzii - Căpreşti (Cămăraş)

- hotarele Turzii - hotarul Căpreşti (Cămăraş)
[guest post / postare preluată de pe Florentis]


Căpreşti (cunoscut şi sub denumirea Cămăraş) este un hotar situat în extremitatea nordică a extravilanului municipiului Turda. Este format din câteva gospodării (în registrul primăriei figura o singură gospodărie pe această adresă), unele din aceste gospodării fiind probabil locuinţe sezoniere, situate pe valea pârâului Fâneaţa Vacilor, la extremitatea vestică a Dealului Cămăraşu (493 m).
La Căpreşti se poate ajunge dinspre municipiul Turda, urmând drumul local ce urcă de-a lungul pârâului Fâneaţa Vacilor, în direcţia izvoarelor, spre Crairât, de la limita intravilanului municipiului Turda – extremitatatea nordică a cartierul Turda Nouă (Str. Iazurilor) încă 6,3 km. Drumul de acces e parţial pavat cu piatră (în partea dinspre municipiul Turda). Alte drumuri locale, nepavate, având denivelări medii, leagă hotarul Căpreşti de satul Crairât, respectiv de un alt hotar al Turzii – Ciocăneşti (aici făcându-se legătura cu DJ 161B).
Poziţia GPS a hotarului Acăţari este: 46.637644 ° latitudine nordică, 23.795727 ° longitudine estică (46°38'15.5"N, 23°47'44.6"E).

Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Căpreşti (Cămăraş) din extravilanul municipiului Turda


Ca şi limite ale hotarului Căpreşti întâlnim spre nord satul Crairât, spre est hotarul Ciocăneşti, spre sud hotarul Ciurgău, iar spre hotarul Valea Caldă Mare.
Denumirea locului (Căpreşti) derivă probabil de la ocupaţia predominantă din trecut în această zonă creşterea caprinelor), în prezent aproape jumătate din păşunile existente în trecut sunt ocupate de terenuri arabile. Denumirea alternativă a acestui hotar – Cămăraş –, provine de la un toponim local – Dealul Cămăraşu, aflat în estul hotarului.
Relieful se prezintă sub forma unor coline joase, dar cu altitudinea maximă din întreaga suprafaţă a municipiului Turda (505 m), monoclinale, cu cueste abrupte pe stânga pârâului Fâneaţa Vacilor, în Dealul Cămăraşu, brăzdate adânc de organisme torenţiale şi ravinaţii, în contrast cu suprafaţa lină, monoclinală a malului drept, prelungirile estice ale Dealului Ascuţit. O microdepresiune este formată în nordul acestui hotar, pe confluenţa pârâului Fâneaţa Vacilor cu un torent ce vine dinspre est, în zona traversării unui drum de legătură ce urcă versantul vestic al Dealului Cămăraşu, care face legătura cu DJ 161B (Turda-Ploscoş). Spre nordul hotarului Căpreşti apar sâmburi de sare la suprafaţă, fiind dezgoliţi de eroziunea exercitată de pârâul Fâneaţa Vacilor.
Altitudinea maximă se înregistrează spre limita vestică – 505 m (Dealul Ascuţit), iar cea minimă în zona central-sudică – 370 m, în lunca pârâului Fâneaţa Vacilor, altitudinea medie fiind de circa 437 m, cu o desfăşurare mai largă a acestui ecart pe versanţii estici ai Dealului Ascuţit şi cei vestici ai Dealului Cămăraşu.
Fundamentul arealului este reprezentat de o fâşie centrală îngustă de depozite recente (nisipuri, pietrişuri), ale Holocenului superior, de-a lungul văii Fâneaţa Vacilor, pe un areal local de subsidenţă (sinclinal), pe direcţie nord-est – sud-vest, încadrat pe ambele părţi, pe est, respectiv vest, de depozite ale Buglovianului (gresii, argile carbonatice nisipoase), pe care se grefează versanţii inferiori şi cei medii ai dealurilor locale, iar pe linia înălţimilor (linii de anticlinal) se păstrează depozite ale Tortonianului (conglomerate, gresii, sare), vorbim astfel de un relief concordant.
Hidrografia este formată din pârâul Fâneaţa Vacilor (tributar al râului Arieş) şi de mici afluenţi ai acestuia, cu caracter torenţial.
Vegetaţia locului este specifică stepei secundare (cu intervenţie antropică) reprezentată prin pajişti xerofile şi xero-mezofile (pe versanţii având expunere sudică şi o insolaţie mai mare). Insular, întâlnim vegetaţie halofilă (pe micii sâmburi de sare dezgoliţi).
Economia locală este exclusiv agricolă, în cea mai mare parte bazată pe terenurile arabile desfăşurate spre vest şi secundar în est (domină păioasele şi secundar plantele tehnice), iar secundar pe pajiştile xerofile şi xero-mezofile de pe versanţii mai înclinaţi, creşterea ovinelor şi caprinelor în special.
Câteva poze realizate aici în datele de 5, 14 şi 16 august 2013:
Fig. 2 - Microdepresiune în hotarul Căpreşti  - municipiul Turda

Fig. 3 - "Inversiune" agricolă în hotarul Căpreşti  - municipiul Turda (arabilul ocupă partea superioară a versanţilor, mai plană, în timp ce suprafeţele inferioare sunt dominate de păşuni

Fig. 3 - Suprafeţe monoclinale largi ocupate de culturi de păioase în hotarul Căpreşti  - municipiul Turda

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More